Informații privind pandemia cu COVID-19 pentru profesioniștii din domeniul bolilor cardiovasculare

Informații epidemiologice

Datele OMS indică în 15.03.2020 un număr de peste 150.000 de cazuri confirmate. În 15.03.2020 erau confirmate în România peste 130 de cazuri.

  • Mai mult de 80% dintre pacienții infectați prezintă simptome ușoare și se recuperează fără intervenții medicale intensive.
  • Rata generală de mortalitate a cazurilor (RGM), pe baza rapoartelor publicate, rămâne relativ scăzută, de circa 2,3%.
  • În afara Chinei, raportarea în timp real indică RGM între 6,7% (Italia), 2,7% (Iran) și 0,5% (Coreea de Sud). Aceste informații sunt provizorii și se pot modifica.
  • Mortalitatea crește semnificativ cu vârsta: datele publicate în China indică  8,0% la pacienți între 70-79 de ani și 14,8% la pacienții peste 80  ani.
  • Rapoartele de caz publicate din Centrul Chinez pentru Controlul Maladiilor Transmisibile indică faptul că pacienții cu afecțiuni comorbide subiacente prezintă un risc crescut pentru COVID-19 și au un prognostic prost; în funcție de cohorta raportată, între 25% și 50% dintre pacienții cu COVID-19 prezintă patologii subiacente. Ratele de fatalitate la pacienții cu comorbidități sunt semnificativ mai mari față de media populației:
    • Boala cardiovasculară: 10,5%
    • Hipertensiune arterială: 6,0%
    • Boala respiratorie cronică: 6,3%
    • Diabet: 7,3%
    • Cancer: 5,6%

https://www.acc.org/latest-in-cardiology/articles/2020/03/12/17/02/cardiologists-insights-from-treating-covid-19-patients-in-china

 

Măsuri de protecție a personalului medical

Pentru a-ți ajuta mai bine pacienții cu COVID-19, profesionistii din domeniul bolilor cardiovasculare trebuie în primul rând să cunoască și să aplice măsurile de protecție pentru ei înșiși.

Protejează-te pe tine mai întâi!

Informații oficiale generale privind măsurile de protecție recomandate sunt publicate pe site-urile MS și DSP Județene.

Complicațiile cardiace acute ale COVID-19 

  • Informațiile disponibile sunt reduse. S-a raportat că 16,7% dintre pacienți au dezvoltat aritmii și 7,2% au prezentat markeri de leziune cardiacă acută, de tip miocardită (analiza a 138 de pacienți spitalizați cu COVID-19)
  • Raportări de cazuri sporadice indică prezența insuficienței cardiace acute, infarctului miocardic, miocarditei și stopului cardio-respirator.
  • Simptomatologia clasică dureroasă a IMA poate fi estompată în contextul COVID-19, astfel încât cazurile pot fi subdiagnosticate.
  • Datele actuale nu permit analiza comparativă a prevalenței complicațiilor cardiace la pacienți fără BCV cunoscută versus pacienții cu comorbidități cardiace preexistente.
  • Complicațiile cardiace ale COVID-19 sunt oarecum similare celor raportate în SARS, MERS și gripă.

Atât ESC Council on Hypertension cât și ESH au publicat luări separate de poziție care recomandă continuarea terapiei obișnuite cu IEC și sartani la pacienții cu COVID-19. În ciuda unor afirmații contrare din media, nu există date științifice care să probeze un efect nefavorabil al acestor agenți sau care să justifice oprirea lor în momentul infectării cu noul coronavirus.

https://www.escardio.org/Councils/Council-on-Hypertension-(CHT)/News/

Cardiologii trebuie să fie pregatiți să sprijine alte specialități clinice în gestionarea complicațiilor cardiace în situația unor cazurilor severe:

  • Alături de medicii de familie, urgentiști sau infecționiști puteți asigura triajul corect al pacienților cu suspiciune de infecție cu noul coronavirus, care trebuie să aibă în vedere afecțiunile subiacente (inclusiv pe cele cardiovasculare); tratamentul cazurilor va fi prioritizat în funcție de necesitate.
  • Pentru pacienții cu insuficiență cardiacă sau în prezența condițiilor de suprasarcină de volum, administrarea abundentă de lichide pentru infecția virală trebuie efectuată cu precauție și monitorizată continuu.
  • Centrele de cardiologie și terapie intensivă avansată vor trebui să ofere îngrijire pentru pacienții care necesită suport circulator extracorporeal cu ECMO

NB: Informațiile prezentate reiau în sinteză date publicate de OMS, România, China și Uniunea Europeană, precum și luări de poziție ale unor societăți științifice europene și din Statele Unite.